Solstițiul de vară și Sânzienele

on

Pe măsură ce înaintăm în lunile de vară  și temperaturile cresc tot mai mult, ajungem la solstițiul de vară. In folclorul romanesc solstitiul de vara este o noapte plina de magie pozitiva asupra oamenilor si plantelor din gradina.

Totodata, este apropiata sarbatorii de Sanziene,  fapturi magice care aduc alinare oamenilor, puteri de vindecare florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor.

Astronomic, se numesc solstitii fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare (21 iunie si 21 decembrie) care marcheaza ziua, respectiv noaptea, cea mai lunga. In apropierea zilelor  de 21 sau 22 iunie in emisfera nordica are loc solstitiul de vara; in preajma acestei date soarele se va afla deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn,ziua, are durata maxima. Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Durata  zilei va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoxul de toamna.

In emisfera sudica, procesul are loc invers, la aceasta data avand loc solstitiul de iarna.

Aceasta a sasea luna a anului este dedicata zeitei Iuno, sotia lui Jupiter si protectoarea femeilor maritate. Intrucat in iunie se coc ciresele, primele fructe ale anului, luna se numeste, in traditia romaneasca, Ciresar sau Ciresel. Acum, in perioada solstitiului de vara, cand ziua devine cea mai lunga, timpul calendaristic si plantele ajung la maturitate. Targurile Dragaicei si Sanzienelor, organizate in a doua jumatate a lunii iunie, mentin vie amintirea unei zeitati preistorice a agriculturii, celebrata la solstitiul de vara.

Noaptea de Sanziene este magica. Este noaptea focurilor de vara, fiindca este vara in cer si vara pe pamant, este vara in suflete si trupuri, este anotimpul dragostei si al vietii.

Denumirea de Sânzâiene are mai multe semnificaţii. În primul rând este floarea respectivă (după culoarea galbenă sau albă), frumos mirositoare, care înfloreşte în preajma solstiţiului de vară, în perioada pârguirii cerealelor, cu numeroase întrebuinţări în medicină şi cosmetică; din aceasta cauza i-au fost atribuite puteri magice, fiind folosită în ritualuri ce preced Ziua Sfântului Ioan Botezătorul.

Sânzâienele ( Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, fac să rodească holdele, femeile căsătorite, păsările şi animalele, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără culturile de intemperiile naturii. Dacă, însă, ziua lor nu este cinsitită cum se cuvine, se răzbună pornind furtuni distrugătoare, grindină şi pedepsesc pe cei păcătoşi dându-le boala “ luatul din Drăgaică”.

În grădină, după trecerea acestei sărbători importante, continuăm cu prășitul (tradițional, cu sapa bine ascuțită și entuziasmul la cote cât mai ridicate) și culegerea progresivă a legumelor care devin coapte. Totodată, încep să fie numai bune de recoltat cimbrul, busuiocul, rozmarinul, menta.

Vom reveni cu mai multe imagini din grădină și cu alte articole despre tradiții românești și obiceiuri agricole pe care le aplicăm și noi la Ferma Bauer.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s