2 modele pentru dezvoltarea rurala

on

Cu putin timp la indemana, in orele calduroase de amiaza, am urmarit doua materiale documentare despre dezvoltarea  mediului rural care ne-au pus pe ganduri. In ultimii ani aceasta tema este foarte populara, fapt sustinut si prin numarul in crestere al tinerilor romani cu studii si venituri superioare care aleg stilul de viata de la tara, in detrimentul confortului aparent din orase.

Viata intr-o comunitate rurala nu se aseamana cu atmosfera unei scari de bloc sau a unei strazi dintr-un cartier. Taranul stie este ca el este principalul responsabil de gospodaria sa si, implicit, de bunastarea lui; de unde si proverbul „sa iti faci vara sanie si iarna car”. In felul acesta, el poate sa isi ajute membrii comunitatii fara sa devina o povara pentru altii in timp ce bunastarea lui creste in fiecare zi.

Odata cu mutarea masiva a populatiei din mediul rural in cel urban aceasta mentalitate a disparut, iar oamenii au inceput sa se bazeze din ce in ce mai mult pe ajutorul si contributia altora, ramanand cu singura responsabilitate de a ajunge la timp la serviciu. Acesta devenea principalul element al programului zilnic iar responsabilitatile casei ramaneau pe plan secund. Acum, urmatoarea generatie ajunge inapoi in mediul rural sau, cel putin, intervine puternic in viata acestora prin ajutoare,donatii sau alte contributii voluntare.

Organizatia Natiunilor Unite destioneaza un astfel de program prin care distribuie bunurile si banii donati comunitatilor rurale pentru a le ajuta sa iasa din saracie, a le creste calitatea si speranta de viata. Acelasi sistem este aplicat in majoritatea statelor: bunurile sunt donate membrilor nevoiasi ai comunitatii pentru a ii ajuta sa se intretina. Problema este ca, din pacate, aceste ajutoare (ocazionale) devin esentiale pentru aceste persoane. Practic, ele isi pierd abilitatile de a se intretine fara a fi sprijiniti in mod semnificativ de o terta parte. Eficienta donatiilor facute in acest fel este redusa aproape la zero pentru in momentul in care livrarile de bunuri se opresc, comunitatea ajunge intr-un punct mai rau decat cel initial: isi pierd traditii si mestesuguri populare, isi pierd anumite valori, isi pierd o directie clara de dezvoltare.

Aceasta evolutie este foarte ingrijoratoare asa cum a descoperit si un functionar al ONU, intervievat aici. Alternativa pe care el o propune se numeste proiectul Kribi si reprezinta de fapt un program de educatie economica si financiara pentru locuitorii unui sat de pescari din Africa. Desi acestia au demonstrat eficacitatea proiectului prin bunastarea la care au ajuns, elementul esential pe care nu il deprind este economisirea.

Fara ca persoanele vizate de acest proiect sa se deprinda cu economisirea, dezvoltarea economica spectaculoasa pe care o au in prezent va avea acelasi viitor ca si bula imobiliara din 2008. Dezvoltarea durabila nu poate avea loc fara sa fie asigurate resursele necesare pentru asigurarea nevoilor viitoare.

Insa, proiectul Kribi nu este singura initiativa care cauta o solutie la problema pe care am descris-o mai sus. Proiectul Millennium Villages se concentreaza pe acelasi grup tinta, insa cauta sa dezvolte acestora abilitati antreprenoriale care sa includa economisirea in planul lor pentru viitor. Totodata, stimuleaza si dezvoltarea orizontala pe plan local prin educarea tinerilor si invatandu-i sa isi asigure singuri resursele in viitor.

Ambele proiecte sunt initiative pe care noi dorim sa le sustinem si sa le promovam. Am vrea sa vedem mai multe organizatii si companii care sa faca acelasi lucru si in Romania, pentru ca spiritul antreprenorial si chibzuinta pentru a putea investi  sunt aproape inexistente in mediul rural. Din pacate, exista o polarizare a populatie din satele romanesti in care cei care au disponibilitati banesti sunt cei care ofera locuri de munca pe plan local, insa indivizii mai saraci nu reusesc sa acumuleze suficient capital cat sa poata investi la randul lor.

Printre motivatii regasim lipsa educatiei, inclusiv antreprenoriala si financiara, obiceiuri mai putin bune deprinse de la generatii anterioare, lipsa informatii care determina o lipsa de viziune.

Ideea cu care noi am ramas in urma acestor materiale a fost ca ele ar avea cu siguranta mult succes in Romania si mici initiative pot fi aplicate de fiecare din noi pornind cu vecinii sau cunostintele care ar avea nevoie de mai multe informatii despre cum ar putea sa se dezvolte. Totodata, este esential ca obiceiuri cum este economisirea, indiferent de volum, sa devina uzuale pentru ca pe viitor investitii sa poata fi realizate care sa duca la bunastare in intreaga comunitate.

Speram sa va inspire si pe voi si daca aveti si alte idei sau sugestii de articole interesante pe aceeasi tema, le asteptam in comentarii!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s